love notes
Acum 14 ani
luni, 31 mai 2010
Un articol exceptional semnat Tudor Chirila - scrisoare catre liceeni
Noi am pierdut. Dar voi, voi mai aveti o sansa. Noi am fost fericiti ca am descoperit Coca-cola si bananele si am crezut ca daca noi citim, si ei vor citi. Si ca toti vom progresa si tara o sa aiba scapare. Noi ne-am inselat. Unii dintre noi au plecat de aici. Castiga bani acolo si tanjesc dupa orasul asta imputit. Voi insa, voi aveti o sansa. Voi, aveti sansa.
Nu va ganditi la furat. E calea cea mai simpla. Stiu ca ati aflat ca asa te imbogatesti. Daca ai pamant sau daca faci afaceri cu statul. Stiti voi ceva despre tva si cum ai putea sa-l furi, dar nu va e inca foarte clar. Nu asta e drumul. Cu cat se va fura mai mult, cu atat se va construi mai putin, iar copiii copiilor nostri vor mosteni un imperiu de cenusa. Sunteti tineri si totusi habar n-aveti ce inseamna un Bucuresti in care se circula normal. Daca voi habar n-aveti si daca Ei continua sa fure, ganditi-va la copiii nostri. Nu e nici o sansa.
Cititi. Cititi mult. Cititi tot ce va pica in mana. Nu-i mai ascultati doar pe profesori. Cititi orice, fara discernamant. Nimic nu e mai important ca lectura, acum. Apoi, cautati-va intre voi. Vedeti care cititi aceleasi lucruri si inhaitati-va. Numai in haita de oameni destepti o sa reusiti. Unul singur dintre voi va fi mancat. Zece insa, s-ar putea sa reusiti. Ganditi-va de pe acum sa-i inlocuiti. Timpul lor trebuie sa se termine. Trebuie sa-i dominati. Dar nu cu gandul ca veti fura mai mult ca ei. Asta e calea simpla care va va sufoca mostenitorii. Ce-o sa faceti cu milioanele intr-un oras mort? Ce-o sa cumparati, cu banii gramezi? La ce-ti foloseste un Lamborghini cand n-ai o autostrada? De ce sa ai o vila intr-un cartier sufocat de inundatii?
Nu va dusmaniti profesorii. Sunt oameni amarati, din ale caror drame puteti invata. Isi dau priceperea pe un salariu de nimic si va invata carte. Nu va bateti joc de ei. Au muncit, si nu e vina lor ca parintii vostri s-au descurcat mai bine. N-aveti nici un drept sa-i dispretuiti. Nu le sunteti superiori. Banii parintilor vostri nu va reprezinta. Va reprezinta doar ceea ce puteti scoate pe gura. Aveti grija ce scoateti pe gura. Vremea pumnului si a bodiguarzilor a trecut. O sa calatoriti, iar copiii francezi invata carte, englezii la fel. Va confruntati cu o lume care acum e mai deschisa decat oricand. Hotii de la putere nu sunt in stare sa va spuna cine este Delacroix sau Chagall. Nici Duchamp. Nu va pot spune care e influenta lui Schopenhauer in Sarmanul Dionis si nici de ce este Eminescu un romantic intarziat. Foarte putini o sa va spuna cine a pictat Cina cea de taina si de ce Visconti a ales romanul lui Thomas Mann ca sa faca un mare film. Ei vor sti doar sa va invete sa furati. Iar calea asta, mai devreme sau mai tarziu, se va infunda si ne va asfixia copiii.
Nu va mai luati dupa ziare. Nu dau doi bani pe generatia voastra, nu va dati seama? Pentru ei, cu cat sunteti mai prosti, cu atat le va fi mai usor sa va vanda orice cacat. Iar cacatul pe care il veti cumpara va fi obtinut de la prosti, platiti pe masura. Adica prost. Eleva porno este un exemplu. Nu cititi ziarele. Cititi cateva, cele care va informeaza. Nu marsati la orice promotie. Fiti mai selectivi.
Nu fumati iarba si nu va dati in cap cu alcool, cu orice pret. O sa le dati apa la moara incultilor si hotilor de la putere. Le va fi mai simplu sa va catalogheze drept o generatie de distrusi, iar banii destinati salvarii voastre, ii vor fura. E timp si pentru iarba, e timp si pentru tequilla. Acum insa trebuie sa invatati, pentru ca in curand nu va mai fi timp pentru asta, caci veti intra in viata adanc de tot, si e mai rau ca in jungla. Animalele au reguli nescrise. Oamenii au legi scrise.
Nu alergati dupa bani cu orice pret. Banii trebuie sa va fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie sa fie cunoasterea. Cu cat veti sti mai multe, cu atat veti fi mai inalti. Orice carte citita, orice lectie invatata, se vor aseza sub voi si va vor ridica deasupra celorlalti. Veti domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decat asta. Europa cumpara inteligenta. Romania nu cumpara nimic pentru ca hotii nu construiesc, hotii fura. Nu uitati ca va fura pe voi si asta trebuie sa va opreasca. O sa auziti toata viata de Napoleon si de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii vostri nu vor sti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.
Sunteti tineri. Nu va ganditi ca sunteti slabi. Puterea voastra sta in curatenie. Sunteti curati, n-au apucat sa va manjeasca, dar daca dintre voi nu se vor ridica luptatorii, o sa va improaste cu noroiul strazilor pe care nu le-au reparat. Fiecare picatura de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie sa schimbati asta. Care e calea? Sa cititi. Literatura universala o sa va invete sa deosebiti Binele de Rau. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toti deosebesc Binele de Rau. Din prezentul amaratei asteia de tari nu puteti invata Binele. Binele puteti fi voi. Si cu cat veti fi mai multi buni, cu atat veti sufoca raul. Nu e imposibil. Dati scrisoarea asta mai departe. Deveniti buni, mai buni, cei mai buni si raspanditi-va precum lacustele.
Nu-i invidiati pe oamenii cu bani. Nu va faceti modele din baietii de bani gata, din baietii de oras. Dupa treizeci si noua de ani le va ramane doar o lista lunga de femei. Or trofeele astea sunt trecatoare. Cand imbatranesti si trofeul tau va fi o baba. Dupa asta vine singuratatea. Voi aveti sansa sa lasati ceva in urma voastra. Banii nu sunt Calea. Priviti unde ne-a adus setea de bani.
Nu va resemnati, asta nu duce nicaieri. Capul plecat, sabia il taie. Protestati, luptati, protestati. Cu scop, insa. Nu degeaba, ca altfel se transforma in latrat. Invatati legile. Invatati-va drepturile. Atunci veti sti cand are cineva voie sa va legitimeze. Veti sti cum sa luptati, daca veti sti legile. Apoi o sa vedeti ca legile sunt proaste. Si veti intelege ca trebuie sa le schimbati. Pare greu si cere timp. Dar, Doamne, voi aveti timp si pentru voi nimic nu e greu. Voi nu intelegeti ca SUNTETI SCHIMBAREA? Daca voi lasati tara asta pe mana hotilor, atunci, de-abia copii vostri vor mai avea o sansa! Caci sansa vine o data la o generatie. Noi am pierdut. Cativa dintre noi, si nu suntem putini, va putem ajuta. Noi suntem Fomila si Setila, dar voi sunteti Harap-Alb. Alegeti dintre voi pe adevaratii lideri. Sa-i alegeti si sa nu-i invidiati. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar si cosmarul. Vor fi salvatorii vostri, dar se vor pierde pe ei insisi. Liderii trebuie sa fie dintre voi. Si trebuie sa-i cautati de pe acum. Uitati-va unii la altii in fiecare zi si cautati-va capitanii. Altfel veti pieri o data cu noi. Si atunci portile libertatii ne vor fi inchise si EI vor castiga. Cine sunt ei? Stiti foarte bine. Ii vedeti in ziare, in fiecare zi.
Salvati-va! Salvati-ne! Este o singura cale! Lupta cunoasterii!! Si cand veti fi castigat lupta cunoasterii, de-abia atunci veti cunoaste sa luptati cu adevarat!!!
Nu va amagiti cu prezentul… Salvati-va in viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceti?
duminică, 30 mai 2010
sâmbătă, 29 mai 2010
miercuri, 26 mai 2010
Meci de fotbal 11 contra 200
Atletic Bilbao a disputat un meci unic în istoria fotbalului. Ei 11 contra a 200 de copii. Cu o aşezare tactică 66-80-51 (cu 3 portari) au încercat să învingă echipa spaniolă de prima ligă. 200 contra 11, te gândeşti că nu aveau prea multe şanse nu? Cât crezi că a fost scorul final?
5-3 pt… Atletic Bilbao. Incredibil!
Iata cum s-a jucat!
5-3 pt… Atletic Bilbao. Incredibil!
Iata cum s-a jucat!
marți, 25 mai 2010
luni, 24 mai 2010
sâmbătă, 22 mai 2010
A invata sa spui "NU"
O mare parte din educatia noastra, deci din conditionarile noastre, este fondata pe obligatia de a ii respecta pe adultii din jurul nostru, de a fi supusi si ascultatori in fata lor. In afara de celebra criza de revolta a copilului de trei ani care refuza totul pentru a se diferentia si a se afirma, a spune “nu” este un lucru dificil pentru majoritatea dintre noi. Mai ales cand suntem obiectul unor asteptari, al unor cereri formulate de cei pe care ii iubim. Ne este teama ca ii vom rani, ca vom fi respinsi sau nu vom mai fi iubiti si apreciati. Ne este teama sa fim considerati egoisti sau lipsiti de inima.
A spune “nu” intr-un mod afirmativ, adoptand o pozitie personalizata, in loc sa spui "nu" intr-un mod negativ, respingand ceva sau fiind in opozitie, este un lucru care se poate invata la orice varsta: “
Nu mai vin cu tine la meciurile de fotbal, care iti plac atat de mult. Nu ma simt in largul meu in mijlocul atator tipete si cu atata agitatie, prefer sa merg la film sau sa citesc. “; “ In seara asta nu simt dorinta sa facem dragoste. Nu iti spun acest lucru impotriva ta sau pentru a te descalifica, ci pentru a respecta ceea ce simt acum.” ; “ Nu mai vreau sa iti spal rufele si nici sa ma ocup de ele, ai 25 de ani, cred ca e momentul sa te ocupi singur de asta.”
Aceste cuvinte, aceste tentative de afirmare, atat de noi la inceput, pot sa il nelinisteasca, sa il destabilizeze pe cel care le primeste, mai ales daca a fost obisnuit inainte cu supunerea noastra.
A spune “nu” nu inseamna neaparat ca este vorba despre un conflict sau un dezacord, ci este manifestarea unei diferente, a unei pozitii personale, este deschiderea spre o posibilitate de confruntare. Este expresia unicitatii noastre, a singularitatii noastre si mai ales marturia faptului ca simtim nevoia de a respecta ceea ce simtim, ideile noastre si optiunile noastre in viata.
A spune “nu” poate corespunde unui moment precis din evolutia unei persoane, momentul in care simte foarte puternic nevoia de a fi recunoscuta, de a iesi din dinamica pasivitatii si a supunerii in care se inchisese uneori ea singura.
Teama de a fi respins, de a nu ai fi iubit, de a fi considerat egoist, ii face pe unii dintre noi sa aiba o dificultate mare cand vor sa spuna “nu”. Astfel incat ajung sa spuna “da”, iar apoi le este greu sa se pozitioneze. In consecinta, isi asuma riscul de a fi definiti prin asteptarile, dorintele si temerile celuilalt.
“Da”- ul pe care il rostim atunci cand de fapt nu indraznim sa spunem “nu”, nu este un “da” adevarat. Adeseori este vorba despre o pseudo-acceptare, lasam sa se creada ca suntem de acord cand de fapt adoptam o atitudine de supunere pasiva care se va descarca fara indoiala prin sabotari relationale si conflicte mocnite.
Dificultatea de a spune “nu”, provine, in cazul anumitor persoane, din dorinta de a face pe placul celorlalti si de a alimenta o imagine pozitiva asupra lor:” Uitati-va cat sunt de generos, de bun si de rabdator. Accept tot ceea ce imi cere!” . Dar, in acelasi timp, persoana in cauza aduna multe frustrari si resentimente care se vor manifesta prin ambivalenta si agresivitate ascunsa.
Iar falsele da-uri care se aduna sunt energofage. Corpul se va revolta la un moment dat si va incerca sa ne alerteze asupra acestei lipse de respect fata de noi insine, producand diferite simptome: lumbago, migrene, boli de piele, tulburari digestive. Ca si cum corpul ne-ar spune foarte clar prin aceste imbolnaviri: “Nu te respecti!”
A spune “nu” este un semn de respect fata de noi insine, cand acest “nu” corespunde cu ceea ce simtim cu adevarat. O relatie vie si sanatoasa este o relatie in care exista aceasta libertate de a spune “nu” celuilalt, fara a-i declansa o drama sau o stare de rau.
A indrazni sa spui “nu” celuilalt inseamna uneori sa iti spui tie insuti “da”!
Extras din cartea "Traind cu tine insuti, in fiecare zi...viata!", Jaques Salome, Editura Ascendent
joi, 20 mai 2010
Eh voila!
Salut!Probabil cu totii gasiti lucruri interesante pe internet si doriti sa le aratati tuturor prietenilor vostri, insa nu gasiti un mod simplu de a face asta. Si cum un site, costa bani si necesita batai de cap, eu m-am decis sa-mi fac un Blog. Exact din dorinta asta, de a posta tot ce gasesc interesant in lumea asta virtuala: poze, filmulete, texte, site-uri, stiri si multe altele.
Asadar, incepand de azi, ma apuc de treaba!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)